DEFINIȚII ȘI TERMENI UTILIZAȚI ÎN RAPORTUL DE EVALUARE ȘI TRATARE A RISCURILOR LA SECURITATEA FIZICĂ A UNUI OBIECTIV

By | January 4, 2015

ameninţare – factor intern sau extern ce are capacitatea de a exploata vulnerabilitatea unei unităţi prin acte sau fapte ce creează dezechilibre ori instabilităţi şi generează stări de pericol asupra vieţii, integrităţii corporale sau libertăţii persoanelor ori valorilor deţinute.

analiza de risc la securitatea fizică – activitate desfăşurată pentru a identifica ameninţările şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori care pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi, în scopul determinării impactului şi evaluării riscurilor de securitate şi în baza căreia se stabilesc măsurile necesare pentru limitarea sau eliminarea acestora.

incident de securitate – eveniment produs, având o evoluţie necontrolată, care generează consecinţe nedorite asupra persoanelor şi/sau valorilor şi/sau activităţilor în cadrul unei unităţi şi care necesită o acţiune imediată pentru restabilirea situaţiei anterioare.

jaful – furt săvârșit prin violență, jefuire, jecmăneală, pentru a-și însuși lucruri jefuite, pradă, nepăsare față de o pagubă.

măsură de securitate – componenta de bază a unei soluţii de securitate, corespunzătoare uneia sau mai multor ameninţări şi vulnerabilităţi identificate conform analizei de risc şi care are ca scop reducerea riscurilor asociate.

mecanisme de securitate – soluţii care cuprind mai multe măsuri de securitate, care funcţionează conform unor scenarii predefinite, pentru securizarea unuia sau mai multor obiective, atunci când sunt amplasate în acelaşi perimetru.

parametrii interni şi externi care generează şi/sau modifică riscurile la securitatea fizică a unităţii – contextul, care poate cuprinde, dar nu se limitează la:

  1. mediul cultural, social, politic, de reglementare, financiar, tehnologic, economic, natural şi concurenţial, la nivel internaţional, naţional, regional sau local;
  2. factorii-cheie şi tendinţele cu impact asupra obiectivelor organizaţiei;
  3. relaţiile cu părţile interesate, percepţiile şi valorile acestora.

răpirea – termenul folosit pentru actele criminale ilegale, în care se subînțelege răpirea unei persoane, a unui grup de persoane, a unui copil cu privare de libertate, ținut ca ostatic în scopul violării, șantajării și obținerii unor avantaje politice, economice sau a unei sume de răscumpărare.

securitate fizică – starea de fapt în care riscul determinat de factorii de ameninţare şi vulnerabilităţile care pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală sau libertatea persoanei ori pot aduce prejudicii valorilor deţinute de unităţi se situează la un nivel acceptabil.

sistem de securitate – ansamblu integrat de măsuri organizatorice, tehnice şi procedurale care are ca scop obţinerea securităţii fizice pentru o organizaţie sau un obiectiv.

tâlhăria – furtul săvârșit prin întrebuințarea de violențe sau amenințări, ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputința de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii, ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.

vulnerabilitate – caracteristică de ordin fizic-arhitectural şi operaţional a unei entităţi, prin care aceasta este expusă distrugerii, agresiunii ori disfuncţionalităţii în faţa unei ameninţări.

zona de acces în unitate, locul amenajat cu elemente de închidere nestructurale destinate intrării sau ieşirii persoanelor. Căile de acces pot fi dedicate clienţilor, angajaţilor, transferului valorilor sau mixte.

zona de depozitare, reprezintă spaţiul special amenajat pentru păstrarea în siguranţă a valorilor monetare ori a bunurilor.

zona echipamentelor de securitate, reprezintă spaţiul restricţionat accesului persoanelor neautorizate, destinat amplasării, funcţionării sau monitorizării unor astfel de echipamente

zona de expunere, reprezintă spaţiul amenajat pentru prezentarea către public, în condiţii de siguranţă, a bunurilor sau valorilor.

zona perimetrală, reprezintă limita fizică a construcţiei, constituită din elemente fixe sau mobile, cum ar fi: pereţi, vitraje sau ferestre.

zona de procesare, reprezintă spaţiul special destinat şi amenajat pentru prelucrarea, numărarea şi pregătirea pentru depozitare, alimentarea automatelor bancare sau transport al valorilor monetare

zona de transfer, reprezintă spaţiile prin care se vehiculează valorile între locul de depozitare şi alte zone interioare sau exterioare în cazul transportului

zona de tranzacţii cu automate bancare, reprezintă spaţiul în care clienţii pot face operaţiuni cu numerar prin intermediul unui automat bancar, care nu presupune existenţa unui operator.

zona de tranzacţionare reprezintă spaţiul în care operatorii manipulează valorile monetare sau bunurile în relaţia cu clienţii